De mi-ar fi dat s-o iau de la inceput
De mi-ar fi dat s-o iaude la inceput
As allege ceea ce am ales
trandafirii cataratori pe garduri
As porni iarasi pe drumul care duce,
Sau poate nu duce, laCordoba.
Mi-as agata umbra intre doua stanci
Ca pasrile izgonite sa-si faca acolo cuib.
Mi-as desira umbra ca sa pot urma
Mirosul de migdale ce zboara pe norul de praf
Mi-as ostoi apoi la picior de munte; veniti si ascultat-ma!
Mancati din painea mea beti din venul meu1
Nu ma lasati singur pe drumul vietii
Ca pe o salcie obosita ….
Iubesc tara care nu a fost napadita de imnul plecarii
Si nici nu s-a plecat in fata sangelui si a femeii.
Iubesc femeile care ascund in dorintele lor
Sinucidereacailor in prag.
Ma voi intoarce de-ar fi sa ma intorc,
la aceiasi trandafiri, la aceiasi pasi,
dar nu ma voi intoarce niciodata, niciodata,
la Cordoba.
un poem din cartea lui Mahoud Darwish ca a aparut sub auspiciile clubului romano- arab prin sensibilitatea si caldura sufletului prof.dr George Gregore.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu