duminică, 9 ianuarie 2011

Mahmoud Darwish-sunt arab


Mahmoud Darwish-poetul-simbol
Al Palestinei
Mahmoud Darwish s-a nascut pe 13 martie 1941, ca al dolea copil al Salim si Houreyyah Darwish, in al- Birwa, un sat Palestinian situate in partea de vest a Galileei, in apropierea litoralului Acra(ar.:Aka), sat in care familia sa detinea o bucata de pamant. In 1947 familia sa a plecat impreuna cu alti refugiati in Liban, insa doi ani mai tarziu, in 1949 ,s-a intors la putin timp dupa semnarea acordului temporar de pace. In acest rastimp vechiul sat fusese distrus, iar in locul sau fusese ridicat un agricol israelian in care familia Darwish se va instala.
Mahmoud Darwish, dupa terminarea studiilor secundare in localitatea Kafr Yasif, intra in Partidul Comunist Israelian , Rakah, si lucreaza ca redactor in presa acestui partid. A fost arestat in repetate randurui de catre autoritatile israeliene, incepand cu anul 1961 si pana in anul 1072 cand pleaca la Moscova pentru studii universitare . Dupa un an de studiu la

Universitatea din Moscova , pleaca la Cairo, apoi la Beirut , unde in anul 1973 adera la Organizatia pentru Eliberarea Palestinei (OEP) ceea ce le determina pe autoritatile israeliene sa emita o hotarare prin care I se interzice reintrarea in tara natala. La Beirut , printer altele , a condus Centrul de studii Palestiniene si s fost redactor –sef al revistei Shu,un Filastiniyya ( Probleme Palestiniene) si al revistei Al- Karmal. In anul 1993, a demisionat din Cometetul Exicutiv al Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP) in semn de protest fata de acordul de la Oslo.
In anul 1996 , in urma permisiunii acordate de catre autoritatile israeliene de a se reintoarce in tara , se stabileste la Ramalah .
Mahmoud Darwish a incetat din viata pe data de 9 august 2008, intr-un spital din Huston (SUA) si a fost inmormantat in curtea Palatului Culturii di Ramalah , palat ce a primit numele sau.
Opera poetica
In anul 1960 la varsta de nouasprezece ani, publica prima placheta de versuri intitulata “ Asafir bila agniha” ( Pasari fara aripi ) . Cativa ani mai tarziu , volumele sale de versuri “Awraq az- zaytun” ( Frunze de maslin ), publicat in 1964, si “Asiq Filstin” ( un indragostit de Palestina), publicat in 1966 , au inregistrat un succes urias, aducandu-I consacrarea ca poet al douazeci si ceva de ani . De a lungul vietii a publicat numeroase volume de poezii , toate dedicate dragostei sale fata de Palestina : Asafir bila agniha(Pasari fara aripi) -1960, Awraq al-zaytun(Frunze de maslin)-1964, Asiq Filstin(un indragostit de Palestina)- 1966, Akhir al-layl (sfarsitul noptii)-1967, Yawmiyyat gurh Filstini (Jurnalul unei rani palestiniene)- 1969, Habibati tanhad min nawmiha ( Iubita mea se scoala din somn)- 1969 , Alkitabah ala dhaw i al bunuqiyyah (scriind la lumina pustii)-1970, Alasafir tamut fi al Galil (Pasarile mor in Galileea)-1970 , Matar na’im fi kharif ba’id (ploua marunt intr-o toamna departe) -1971 , Uhibuki aw la uhibuki (Te iubesc , nu te iubesc )-1972, Gunddi yahlum bi-I zanabiq (un soldat viseaza la crini albi)- 1973, Muhawala raqam 7 ( incercarea numarul 7 )- 1974, Talka suratuha wa-hada intihar al-asiq ( aceasta-i chipul ei , iar aceasta-i snuciderea iubitului ei)- 1975 , Ahmad al-za tar -1976, A’ras (Nuntii) -1977 , al Nasid alqasadi( Imnul umbrei inalte)-1983, Hiya ugniyah ( Eun cant)-1985, Ward aqall(mai putin trandaferi)-1985, Ma ‘ asat al- nargis, malhat al-fidda(tragedia narcisei , comedia argintului)-1989, Ara ma urid (vad ce vreau)-1990, Ahad ‘asar kaukaban(unsprezece planete)-1992, Limadatarakta al-fidda( de ce ai lasat calul singur)-1995, Sarir al-gariba, (patul unei straine)-1998, Gidariyya (Morala)-2000, Halat hisar,(Starea de asediu)- 2002, La ta’tazir’amma fa’ alta (nu te scuza pentru ce ai facut)-2003, ka-zahr al-lawz aw ‘ab’ad (precum florile de migdal sau chiar mai mult)-2005.
Creatia sa poetica se inchie pe data de 17 iunie 2008 cand publica un ultimo poem inspirit de preluarea controlului asupra Fasiei Ghaza de catre Miscarea Hamas poem intitulat Anta mundu al-an gayruka (Tu de acum esti altcineva) in care critica luptele interne palestiniene.
Titlul prezentei culegeri de poeme darwishiene, in versiune romaneasca, este data de un vers – Sunt arab –din celebrul sau poem Bitaqat hawiyya- (Carte de identitate) in care un Palestinian isi declara identitarea in fata unui ofiter israelian , identitate ce va fi asumatade mii si mii de palestinieni, poemul deveinand astfel proclamatie comuna a statutului de Palestinian.
Noteaza
Sunt arab
Numarul cartii mele este cincizeci de mii
Sunt arab-poeme adevenit si titlul nnei cartti.Aceasta carte a aparut sub auspiciile Clubului Romano -Arab de cultura si presa,prin sufletul unui prieten drag d-ul prof dr George Gregore

Un comentariu: